Dear Followers („dragi urmaritori” suna cel putin ciudat),
Am o rugaminte in ceea ce va priveste: in momentul in care acordati stelute (multe, putine, nu conteaza) imi puteti lasa si un scurt comentariu? Par example, atunci cand acordati o steluta as vrea sa stiu care este parerea voastra in legatura cu acel subiect.
Multumesc anticipat, sa aveti o zi faina!
Ioana,
Demoisella in serviciu
Psihoze usoare si vant rece.
Soarele straluceste puternic, insa frigul iti strabate fiecare fibra. Ma gandesc la carti, la texte, la presa. Ma gandesc la ce vreau sa devin cand ma voi face mare. Ma gandesc ca niciodata nu incetam sa invatam, sa ne transformam, sa ne modelam. In naivitatea mea am crezut ca oamenii sunt perfectibili. Nu mai sunt sigura de aceasta afirmatie. Cu cat invat mai mult, cu atat imi dau seama cat de putin stiu. Cumulul de informatii ma impovareaza mental. Mi-e teama. Teama ca poate nu voi reusi sa pastrez ceea cea primesc. Mi-e teama ca plasele cu informatii vor ceda sub greutatea acestora, iar eu ma voi prabusi in mijlocul drumului gesticuland haotic in dorinta de a strange fiecare perla din lantul cunoasterii.
Nu-mi place sa calatoresc cu troleibuzul. Dar deloc.
Sunt o fiinta hachitoasa. Cu un auz extrem de fin. Ma enerveaza la culme oamenii care isi misca buzele intr-un pleoscait spastic, tusitul fortat, inevitabilul tras de nas specific anotimpului. Ma enerveaza ca in troleibuze (sau in autobuzele de pe rute aglomerate) oamenii au tendinta sa te lipeasca de panoul in fata caruia iti validezi cartela. Sau de geamul din dreptul usilor. Sau, si mai simpatic, sa se lipeasca de tine foindu-si mainile prin buzunare intr-o cautare frenetica a telefonului mobil. Sau a cardului de calatorie. Sau a pachetului de biscuiti pe care ti-l va rontai metodic in urechea dreapta (eu ma innebunesc dupa astia care mananca mere si musca din ele ca in reclamele la paste de dinti). Sau a zilei de ieri.
Calatoriile mele de pe ruta 91 & comp sunt intotdeauna pline de astfel de suprize, numai bune de inceput ziua.
Keratina lichida Anian
Descriere: Este o soluţie complexă de tratament şi ingrijire cu efect garantat dacă se aplică periodic şi în mod corect.
Instrucţiuni de folosire: Uscaţi părul cu prosopul după ce a fost spălat şi dat cu balsam. Aplicaţi ANIAN Keratină Lichidă, apoi masaţi uşor şi pieptănaţi.
IMPORTANT: Uscaţi uşor cu uscătorul de păr căldura fiind necesară pentru fixarea ingredientelor active pe păr. Coafaţi ca de obicei.
Pret: 35 lei (pe site este 48 – 58 lei, in functie de ce metoda de livrare alegeti, deci aproximativ dublu). Eu am achizitionat-o cu 46 lei.
Predare personala in Bucuresti. A fost folosita de cateva ori, voi atasa fotografii daca cineva este interesat. Arata cam asa.
De ce o vand? Pentru mine nu a functionat si nu as vrea sa stea degeaba prin casa. Majoritatea recenziilor din blogosfera sunt pozitive, probabil eu sunt exceptia care intareste regula.
Kallos Expres Dryer
Descriere: Spray de uscare rapida. Se pulverizeaza pe unghii pentru uscarea rapida a ojei/lacului si pentru o rezistenta prelungita a manichiurii.
Pret: 10 lei (eu l-am achizitionat cu 12 lei, l-am vazut pe site-uri si cu 17 lei).
Predare personala in Bucuresti. A fost folosit o singura data.
De ce il vand: pentru ca nu il folosesc si mi-e teama ca va ramane neutilizat si neiubit.
Pantene PRO-V spuma usoara pentru par subtire
Descriere: Spuma usoara – pana la 24 de ore de rezistenta impotriva deteriorarii cauzate de coafat, pentru par subtire. Se distribuie uniform pe par si nu se clateste.
*miroase foarte dragut*
Pret: 16 lei ( a fost achizitionata cu 22 de lei).
Predare personala in Bucuresti. A fost folosita o data.
De ce o vand? Pentru ca momentan parul meu e expus la suficiente tratamente de regenerare. Ce pot sa va spun insa este ca nu incarca parul si mirosul acesteia ramane subtil in par.
Pentru alte detalii ma puteti contacta aici, la sectiunea de mesaje! ^-^
Ca tot invat despre formularea titlurilor. Si despre cum se compun textele. Si despre tot felul de lucruri care suna a aberatii si inutilitati destinate inaptilor, insa, in fapt, au o intreaga filosofie si structura in spate.
Revenind. Ziua de dinainte de examen. Vrei sa-ti recapitulezi (sau sa-ti inveti, daca esti unul dintre cei din reclama de la Nescafe)? Vrei ca in jurul tau sa fie liniste? Perfect! Mama ta se va trezi de dimineata si va pune toate rufele la spalat. Stirile vor fi ascultate la un volum mai mare decat de obicei, pentru ca brusc azi toata lumea este surda. Prefectul va trimite un dobitoc, pardon…angajat, cu o nenorocita de drujba, sa taie toti copacii care par inclinati. Nu va suparati, don’ prefect: i-ati dat baietului si un grafic, ceva, cu angulatiile ingrijoratoare ale copacilor? Si eventual o nivela! Nu ne jucam asaa..aiurea cu taiatul copacilor. Ce e inclinat peste 12,5 se taie, dom’le! Nu conteaza ca pomul e sanatos! Nu conteaza ca face parte dintr-o gradina si nu prea ar avea unde sa cada. Da.
A fi sau a nu fi slaba? Aceasta este intrebarea si problematica lumii moderne.
Idealul de silueta a variat in functie de epoca. Totusi, in afara de Rubens, nu cunosc vreun alt acolit al formele rotunde.
Etichetarea, excluderea, injosirea celor ce nu corespund standardului sunt la ordinea zilei.
Discriminarea exista inca de la varste crude. Lipsa de educatie sau educatia vicioasa transforma copiii in mici tartori.
Generatiile recente au constituit intr-adevar o problema din punct de vedere al greutatii. Aparitia fast food-urilor ne-a transformat pe multi in mici americani. Chiar si asa-zisa mancare sanatoasa a inceput sa fie bombardata cu chimicale si hormoni de crestere. Sedentarismul mult iubit, stresul si dezechilibrele psihologice au contribuit la acest fenomen.
Cei vizati ajung sa se autoexcluda, sa devina introvertiti sau aluneca pe panta opusa, dezvoltand un complex de superioritate din cel de inferioritate.
Presiunea mass-media. Presiunea podiumurilor de moda. Presiunea tiparului de frumusete. Presiunea privirilor insidioase din viata cotidiana.
Vedeta sau vedetism, prezentator, reporter, actor, dansator, politician. Acelasi standard. Nu conteaza ideile, nu conteaza coerenta, nu conteaza corectitudinea exprimarii sau luciditatea gandurilor. Avem prezenta scenica? Avem tot. Si chiar ar fi de preferat sa nu vorbim. Smile and wave, just smile and wave!
De ce conteaza atat de mult aspectul? Imaginea se imprima mult mai usor decat informatia scrisa, mult mai usor decat cea audio. Vizualul are cel mai mare impact asupra psihicului uman.
Sunt de acord cu faptul ca persoanele publice trebuie sa arate bine, recte trebuie sa respecte standardul. Totusi as prefera sa observa ca exista standarde si pentru bun-simt sau trierea informatiilor, nu doar existentialistele: rubiconde sau nu rubiconde?
Am observat ca exista presiuni, aparent subliminale, din partea magazinelor de imbracaminte. Majoritatea acestora isi opresc productia la o anumita masura (L sau XL) si modifica cea mai mica masura cu cel putin doua numere. Nu mai exista ideea de stas. In magazine de adulti se gasesc haine mai mici ca numar decat haine din sectiunea copii ale altor magazine.
Multitudinea de reclame cu pastile, picaturi si tratamente diverse impotriva obezitatii/kilogramelor in plus te fac sa te uiti in oglinda sa te asiguri. Deja nu se mai pune problema doar de aspect, ci si de sanatate. Incepi sa-ti faci probleme si daca pana acum nu erai ipohondru, devii.
Privirile caustice din autobuz,de pe strada, compatimirea primita din partea prietenilor, sicanele si ingrijorarea rudelor.
Televizorul se poate inchide printr-o apasare de buton, dar pentru gura matusii sau malitiozitatea pustiului din parc nu exista telecomanda.
Presiunea in general are caracter negativ. Este o critica negativa. Problema greutatii este una reala, insa unghiul din care este privita problema este cel gresit.
Imaginea conteaza mai mult decat sanatatea, mai mult decat acuitatea mentala, mai mult decat taria de caracter.
Minciuna, în genere, are picioare scurte. Nu pot să spun că îmi displac picioarele scurte, dar în niciun caz nu cred că o pereche m-ar ajuta să ajung departe, oricât de devreme m-aş trezi.
Minciuna pe un site public nu este tocmai benefică. Îti poţi crea, într-adevăr, un alter-ego mai bun, mai înţelept, mai tolerant, mai popular şi cu un număr impresionat de prieteni, pe care nu-i poţi număra nici pe degetele a jumătate de cartier. Îți poţi schimba numele, statutul social, nivelul de educaţie şi augmenta valoric orice bun material.
Ajungi să trăieşti într-o lume în care ai tot ce îţi doreşti. Creezi o utopie pentru propria persoană şi pentru cei ce intră în contact cu ego-ul tău fictiv. Toate bune şi frumoase, însă ce se întâmplă atunci când vine momentul în care ajungeţi să vă întâlniţi faţă în faţă? Fără patru pereţi, fără multiple ferestre de browser deschise, fără poze cu maşinile luxoase ale prietenilor, fără Photoshopul cel de toate zilele şi valoarea (sper că ştiţi că există taxă pe cea adăugată!) cea de toate zilele.
Nu e bine nici să te autosubminezi. Vei trece în categoria “mă plâng pentru a obţine complimente/încurajări” sau în categoria “chiar are acele defecte, eu cum nu am observat”. Oamenii au tendinţa să observe părţile negative. Sunt atraşi de negativ. În momentul în care le prezinţi părţile rele se vor pregăti ca, atunci când te vor întâlni, să joace mental un “găsiţi diferenţele dintre cele două imagini”.
Nu văd niciun avantaj în minciună. Însă nu văd nici de ce s-ar merge prea departe cu dezvăluirea adevărului.
Aşa cum adevărul este întotdeauna la mijloc, minciuna are o surioară mijlocie: omisiunea. Neglijează voit detaliile pe care, în mod cert, nu trebuie să le ştie tot mapamondul. Sunt ferm convinsă că posibilul tău şef, profesorul de treabă sau părintele colegei simpatice de clasă nu îţi vor admira libertinismul şi ţinuta sumară, manifestate la petreceri sau comportamentul de după trei sticle de vodcă, în urma meciului pierdut de către echipa favorită. Multe dintre lucrurile întâmplate în privat ar trebui să rămână în privat.
Aşadar mergeţi pe cartea sigură: sinceritate asezonată cu moderaţie în dezvăluiri!
Şi picioare lungi! Nu se ştie niciodată!
Homosexualitatea rămâne un subiect controversat, deşi există încă din lumea antică.
Grecia antică, Italia Renaşterii, Anglia, Asia, Melanezia şi Roma lui Caesar au “îmbrăţişat”, sub diferite forme, pretexte şi contexte, exisţenta homosexualităţii.
Chiar şi în Egiptul antic există semnalmente ale exprimării sexuale între indivizi de acelaşi sex, însă, în mod tipic acestora, sunt muşamalizate sau explicate sub alte forme relaţionale.
Pederastia era vazută ca formă de maturizare. Aceasta se referea la relaţia dintre un barbat matur şi un adolescent, relaţie care îmbrăca, de fiecare dată, forma unui cuplu strans legat, în care vârstnicul devenea învăţător, protector, model şi iubit pentru tânăr.
În Sparta pederastia era obligatorie prin lege: spartanii organizau banchete în care legătura celor doi parteneri devenea oficială.
Armata spartană folosea homosexualitatea ca metodă de închegare a armatei. Se considera că o legatură afectivă între doi soldaţi îi determină pe aceştia să lupte mult mai aprig decât ar fi făcut-o în mod normal. Tehnica a funcţionat. În ciuda acestui fapt, legiuitorii au fost obligaţi de scăderea natalităţii să instituie legi cu privire la căsătoriile heterosexuale dintre soldaţi si femeile spartane. Soldaţilor, obişnuiţi acum cu altfel de tipuri de relaţii, le erau stimulate simţurile native prin diverse tactici. Tinerele fete erau îndrumate să execute exerciţii fizice în preajma războinicilor, fără a fi acoperite de vreun obiect vestimentar. Cât despre noaptea nunţii, şi eventual şi în nopţile care urmau acesteia, miresele îmbrăcau tunică militară şi li se scurta podoaba capilară.
Şi în Roma s-a ajuns la oficializarea acestui tip de relaţie, deşi iniţial era privită ca o practică nenaturală.
Activitatea sexuală a chinezilor si a japonezilor antici, care au urmat modelul pederaştilor continentali, nu era privită ca o parte a moralităţii, ci era perceputa, simplu, în termeni ai plăcerii.
În Asia Centrală (Turkestan, Afganistan şi Uzbeksitan) a apărut fenomenul tinerilor baccha (tineri fără barbă), tineri dansatori androgini. Tinerii baccha erau păstraţi până la vârsta de maxim 18-20 ani, vârstă la care barba începea să le crească şi îşi pierdeau trăsăturile feminine. În ciuda poziţiei vehemente a clericilor musulmani faţă de această practică reprobabilă, există încă practicanţi ai Islamului care păstrează tradiţia ancestrală a dansatorilor adolescenţi. Tentativele de înlăturare a acestei practici au eşuat întrucât cei ce susţin fenomenul fac parte din grupări armate extrem de puternice şi de influente.
Ce a dus la moartea libertăţii de exprimare sexuală şi a libertinajului?
Religia (în spetă creştinismul) şi regimurile politice de tip totalitar.
Homosexualitatea a devenit imorală, înterzisă prin lege, pedepsită cu moartea în anumite zone.
Orizontul uman a fost condus uşor-uşor pe pista îngrădită a moralei creştine. Mintea umană a revenit la ceea ce era considerat normal, blamând orice manifestare ce contrazicea doctrina implementată. Nimeni nu a întrebat de ce, nimeni nu a trecut vreo secunda regulile prin filtrul propriu de valori. Li s-a trasat drumul şi au mers între liniile demarcate.
Astăzi, după un secol de la începerea luptei pentru reacceptarea homosexualităţii, există ţări care au legalizat acest tip de relaţie. Sunt curioasă însă: este oficială şi acceptarea celor din jur? Sau este doar o faţadă?
Oamenii au tendinţa să critice şi să arunce cu pietre în ceea ce nu înţeleg. Îi sperie necunoscutul, îi sperie diferitul. Orson Scott Card spunea într-unul din romanele sale: “Civilizaţia este doar o amăgire; în situaţii de criză redevenim maimuţe, uitând de bipedul raţional (…), transformându-ne în schimb în primate paroase de la gura peşterii, ţipând la vrajmaş, încercând să-l gonim, pipăind piatra grea pe care o vom folosi când se va apropia îndeajuns.”
Pretindem că suntem superiori, însă uimim prin lipsa noastră de cunoaștere, de înțelegere, de acceptare, de . Uimim prin nivelul de cruzime. Omorâm din plăcere, chinuim din plăcere, condamnăm pentru că putem.
Homosexualitatea este vrăjitoria secolului actual. Să-i spânzurăm, să-i ardem pe rug! Să-i jupuim și să-i facem drapel, cum ar spune Ada Milea.
Libertatea unui om există până în momentul în care încalcă libertatea altui om.
Detest vulgaritatea. Nu suport excesul de așa-zisă iubire în parc, la terasă, la marginea drumului, la intrarea în scară – o ea deasupra unui el executând un dublu axel cu triplu tulup pe scara sexualității. Reacția celor din jur? Mare iubire mare, doi porumbei, ah tinerețea. Dacă cei doi ar fi de același sex problema s-ar pune altfel: “Ce degradare socială! Cum își permit?” Eventual s-ar înarma cu o cruce și și-ar face semnul acesteia de trei ori pe secundă.
De principiu nu sunt de acord cu scosul iubirii în stradă. Cu exacerbarea gesturilor. Cu nevoia acută a indivizilor de a demonstra (cui?) ce mult se iubesc. Pentru a-i arăta persoanei dragi sentimentele nu trebuie să o scoți în stradă, nu suntem în bancul ‘cela cu câinii.
Consider că aceleași reguli se aplică tuturor. Sau ar trebui să se întâmple asta. Nu te da în stambă, nu exagera. Homosexualii adevărați știu să iubească departe de ochii lumii. Nu pentru că le este rușine sau pentru că le este teamă de mințile reduse ce i-ar putea judeca. Au bun-simț, au decenţă.
Nu cred în marșuri și în supraexpunere, cum nu cred în violența ce are la bază prostia umană. Insă consider că suntem liberi să iubim. Iubim oameni, iar omul nu este alcătuit doar din corp.
Da. Exact, cum spune el…
Fiecare vers, fiecare cuvant, fiecare….
Aceasta dieta este recomandata pentru detoxifierea organismului.
Este posibil sa slabiti intre 4 si 7 kilograme pe saptamana.
Prima zi
Mic dejun: Mere.
Dejun: Mere.
Cina: Mere.
Se beau minimum doi litri de apa pe zi.
A doua zi
Mic dejun: Mere.
Dejun: Salata verde cu lamaie sau otet, branza cottage, putina sare, doi litri de apa pe parcursul zilei.
Cina: Mere.
A treia zi
Mic dejun: O felie de paine integrala, o felie de sunca si un mar
Dejun: O salata verde mare cu morcovi si ceapa.
Cina: Mere
A patra zi
Mic dejun: O felie de paine integrala cu o felie de sunca si un mar.
Dejun: Salata de legume fierte, fara cartofi, ton natural cu lamaie.
Cina: Cereale cu lapte degresat.
A cincea zi
Mic dejun: Un mar, un ou fiert, o felie de paine integrala.
Dejun: O salata de legume crude, carne la cuptor.
Cina: Mere.
Rezultate
Mai intai se reduce circumferinta abdomenului si a taliei. Este posibil sa apara acneea din cauza dexintoxicarii si durerea de stomac din cauza schimbarii alimentatiei. Evitati carnea de porc si grasimile dupa terminarea dietei deoarece stomacul ramane total curat. Beti zilnic cel putin opt pahare cu apa, evitati bauturile racoritoare carbogazoase, chiar daca sunt dietetice. Nu faceti exercitii fizice pe parcursul dietei si incercati sa dormiti cat mai mult.
Aberatii antume 